Referat Agronomie- Proiect fitotehnie
Capitolul I – Prezentarea zonei studiate
1.1. Localitatea: Giurgiu
1.2. Asezare geografica
Judetul Giurgiu este situat in partea de sud a tarii, fiind strabatut de paralela 430 53I latitudine nordica si meridianul de 250 59I longitudine estica, avand urmatorii vecini:
la Est cu judetul Calarasi
la Nord-Est cu judetul Ilfov
la Nord cu judetul Dambovita
la Vest cu judetul Teleorman
la Sud cu Bulgaria
1.3. Clima
Este temperat continentala de campie, cu influiente climatice de silvostepa cu veri lungi, uscate si calduroase si ierni geroase. Temperatura medie anuala este de 11,30C. Cea mai scazuta temperatura a fost inregistrata la 6 februarie 1954 (-30,20C), iar cea mai ridicata temperatura a fost inregistrata la 7 august 1896 (+42,80C).
Precipitatiile totale medii anuale sunt de 350-550 l/m2, sub valoarea care poate asigura maxim de randament pentru cereale, a caror pondere este de circa 60% din suprafata arabila a judetului, ceea ce face necesara irigarea. Influenta maselor de aer, a caror frecventa, durata si intensitate difera de la o directie la alta. Astfel, Crivatul , vant puternic si rece, bate iarna de la nord-est si determina geruri, ingheturi intense, polei si viscol. Austrul este cunoscut ca un vant uscat, aproape in toate anotimpurile, batand dinspre sud-vest. Aduce ger iarna si seceta vara. Baltaretul, vant umed specific baltilor Dunarii, bate mai ales toamna si primavara dinspre sud-est, spre nord-vest, fiind insotit de nori negrii si grosi, care aduc o ploaie marunta si calda. Suhoveiul este specific sezonului cald, bate cu frecventa mai mare dinspre est, fiind un vant fierbinte si uscat, aducand seceta, eroziunea solului si furtuni de praf.
Viteza vanturilor in aproape jumatate din cazuri este de 2-5 m/s, vitezele mai mari de 6 m/s si de 0-1 m/s reprezentand celelalte frecvente inregistrate.
1.4. Solul
In judetul Giurgiu se intalnesc 3 tipuri de soluri care imparte judetul in 3 zone:
zona I – in sudul judetului – predomina cernoziomul irigat care se intinde de la comuna Gaujani pana la comunele Ogrezeni si Ghimpati;
zona II – partea de mijloc si de est a judetului – cernoziom + sol de tranzitie neirigat intre comunele Letca Noua, Singureni, Prundu, Hotarele;
zona III – partea de nord a judetului – brun roscat + brun roscat de padure gleizat + podzolit, de la Mihailesti, Bulbucata pana la Vanatorii Mici.
In baza studiilor agrochimice si pedologice, situatia calitatii solurilor cu privire la reactie (PH), fosfor si potasiu mobil, azot (dupa indicele de azot) si humus, se prezinta astfel la nivelul judetului:
soluri moderat si puternic acide – 33.859 ha;
soluri slab si puternic alcaline – 10.418 ha;
soluri cu continut redus de humus – 83.345 ha;
soluri slab aprovizionate cu azot – 119.809 ha;
soluri slab aprovizionate cu fosfor – 229.199 ha;
soluri slab aprovizionate cu potasiu – 46.882 ha;
terenuri cu panta peste 5 % - 46.882 ha;
eroziune de suprafata – 28.836 ha;
exces de umiditate – 10.418 ha;
soluri neevoluate – 28.650 ha;
soluri cu textura grea – 184.922 ha.
1.5. Conditii socio-economice
Datorita resurselor de care dispune zona (fond funciar agricol exceptional, potential tehnic, resurse de apa), agricultura judetului Giurgiu ocupa o pondere insemnata in activitatile economice.
Marimea suprafetei agricole si arabile situeaza Regiunea Sud Muntenia, zona din care face parte si judetul nostru, pe primul loc in tara, existand conditii de realizare a produselor ecologice.
Agricultura judetului Giurgiu realizeaza o mare pondere din productia agricola a tarii, fiind o ramura de baza a judetului. Judetul Giurgiu este situat intr-o regiune agricola bogata, cu preponderenta cerealiera, legumicola si viticola.
Suprafata agricola a judetului Giurgiu este de 278.519 ha, din care 99% in sector privat, respectiv 275.607 ha.
Suprafata arabila reprezinta 261.528 ha, respectiv 94% din suprafata agricola.
Suprafata arabila se regaseste in proportie de 99% in sectorul privat respectiv 260.008 ha.
1.6. Sortimentul de culturi de camp din zona
Cultura 2001
2002 2003 2004 2005
Grau 85.783 82.126 56.187 78.741 98.272
Orz 16.378 13.126 3.187 8.978 12.457
Orzoaica total 4.144 6.945 5.141 7.052 5.065
Ovaz total 2.050 2.394 2.831 3.330 1.845
Porumb boabe 69.259 71.901 80.610 71.832 54.662
Porumb samanta 494 292 311 568 285
Sorg boabe 213 14 337 455 -
Sorg samanta 10 - 5 67 -
Alte cereal 58 37 - 94 5
Mazare boabe 456 702 370 557 564
Fasole boabe 117 213 226 201 195
Naut 7 310 45 55 25
Fl soarelui consum 33.376 39.874 51.273 39.244 32.622
Fl.soarelui samanta 225 110 184 215 75
Rapita 3.235 3.660 1.350 1.446 1.958
Soia 1.216 1.964 4.444 6.092 3.752
Mustar 417 1.260 1.313 446 -
Sfecla zahar 11 - 20 - -
Tutun 193 200 141 87 32
Sorg pentru maturi 25 31 40 35 33
Plante medicinale 143 - 442 625 135
Cartofi total 1.809 1.687 1.571 1.673 1.235
Legume total 6.923 6.580 6.987 6.616 6.175
Pepeni 806 786 833 691 544
Plante de nutret 21.262 21.837 27.005 27.603 23.138
1.7. Rotatia culturilor
Rotatia care se aplica in teritoriu este cereale paioase (grau + orz), rapita pentru ulei, floarea-soarelui, porumb.
Se aplica aceasta rotatie pentru ca graul, rapita pentru ulei si floarea-soarelui sunt vandute catre silozuri, centre de panificatii si fabrici de ulei. Porumbul si orzul este vandut la fermele de pasari din teritoriul judetului.
1.8. Asolamentul
Grau + Orz
Rapita pentru ulei
Floarea-soarelui
Porumb
Capitolul II – Prezentarea fisei tehnologice la graul de toamna
2.1. Planta premergatoare
Mazarea, leguminoasa pentru boabe, lasa terenul curat de buruieni, solul este imbogatit in azot, se recolteaza devreme, ceea ce permite ca pana la semanatul culturii de grau toate lucrarile sa se efectueze la parametrii cei mai inalti.
2.2. Fertilizarea
Pentru a obtine productii ridicate se recomanda aplicarea ingrasamintelor chimice. Dupa desmiristit, inaintea efectuarii araturii (10 – 20 august), se vor aplica ingrasaminte complexe N:P, pentru a fi incorporate in sol odata cu efectuarea araturii, urmand ca la desprimavarare sa se aplice restul dozei de azot. Pentru a efectua lucrarea de fertilizat se foloseste tractor + MA.
DN = 30 x Rs – Ns – Ngg ± Npr
DN = 30 x 4 – 60 – 30 = 30 kg s.a./ha
100 kg uree …………………… 46 kg Ns.a.
x kg uree ……………………… 30 kg Ns.a.
Articole asemanatoare
Pagini: 1 2 3Niciun comentariu
Niciun comentariu.
Comentarii RSS TrackBack Identifier URI
Adauga un comentariu
